Arhivele Blog-ului

Hidroterapie

hidroterapieHidroterapia este acea ramura a medicinei naturiste care se bazeaza pe utilizarea externa a apei, în scop terapeutic sau profilactic.

Principalele cai prin care apa actioneaza asupra organismului uman sunt :

  • excitatia termica, care depinde exclusiv de temperatura apei
  • excitatia mecanica, ce este data de presiunea apei asupra corpului

Pielea, fiind bogat vascularizata si cu o retea abundenta de terminatii nervoase, recepteaza impactele termice si mecanice ale bailor hidroterapeutice, prelungind în organism actiunea lor binefacatoare.

Cele mai importante procedee de tratament cu ajutorul apei sunt urmatoarele:

a) compresele

  • compresele calde
  • compresele cu aburi
  • compresele reci
  • comprese stimulente (comprese Priessnitz)
  • comprese alternante

b) împachetarile umede.

Dupa dimensiunea regiunii pe care se aplica ele pot fi:

  • împachetarea inferioara
  • împachetarea superioara
  • împachetarea pe trei sferturi
  • împachetarea trunchiului

In functie de durata se pot clasifica astfel:

  • de scurta durata (10 – 15 minute)
  • de durata medie (40 – 50 minute)
  • de lunga durata (50 – 90 minute)

c) Frictiunile

  • partiale
  • complete
  • cu sare

d) Baile terapeutice

Aceste bai sint proceduri larg raspindite in cadrul tratamentului balnear. Baile pot fi generale sau locale. In baile generale procedura vizeaza intregul corp si pacientul se cufunda (pina la git sau pina la piept) in apa, iar in cele locale se cufunda in apa numai partile afectate (miini, brate, picioare etc.).
Din punctul de vedere al temperaturii apei, baile terapeutice pot fi:

  • bai reci – sub 20 grade Celsius
  • bai racoroase – la 20-30 grade Celsius
  • bai intermediare – 34-37 grade Celsius (numite si la temperatura corpului)
  • bai calde – la 38-39 grade Celsius
  • bai fierbinti – la 40 grade Celsius si mai mult.

 Compozitia apei pentru baile terapeutice este, de asemenea, variata. Se poate folosi apa dulce (obisnuita), apa minerala, gazeificata (cu bule), aromatizata sau medicinala (cu diferite adaosuri de substante sau plante aromate sau medicinale).

Exista citeva reguli privind baile terapeutice. Spre exemplu, se interzice sa se faca bai dupa mese copioase sau imediat dupa ce s-a luat masa. Baile calde si cele fierbinti, mai cu seama, trebuie sa se incheie cu un dus mai rece. Durata unei bai este de 10-15 minute, iar dupa aceea se impune o scurta odihna de aproximativ 15 minute. Baile terapeutice se fac, totdeauna, numai la recomandarea sau prescriptia medicului. Acesta indica temperatura apei, durata baii, frecventa si numarul total de bai in cadrul unei cure. De asemenea, medicul va hotari si reluarea tratamentului dupa un interval de 6 sau 12 luni, precum si combinarea bailor cu alte proceduri.




Fizioterapie

servicii-fizioterapieRolul real al fizioterapiei este acela de adjuvant pretios al recuperarii, cuprinzand tehnici deloc de neglijat. Totodata, nu trebuie cazut in extrema de a o considera cea mai importanta metoda de recuperare, mentalitate perpetuata in multe cabinete din Romania.

Fizioterapia include ansamblul aplicatiilor terapeutice avand la baza utilizarea agentilor fizici. Includem aici undele magnetice, undele mecanice, crio-termoterapia, dar mai ales curentii electrici, la care ne vom referi in cele ce urmeaza.

Curentii electrici
Asa cum stim, nervii si muschii sunt niste tesuturi excitabile. Functioneaza pe baza unor curenti electrici produsi de distributia variabila a ionilor din interiorul si exteriorul celulei (sodiu, potasiu, calciu sau magneziu), sub actiunea unor semnale chimice (de exemplu acetilcolina).

Bineinteles, sunt sensibili si la actiunea curentilor exteriori organismului, fapt ce poate fi exploatat in scop terapeutic. Putem imparti curentii electrici terapeutici in doua clase mari, si anume curent continuu si curenti variabili.

Curentul continuu
Numit si curent galvanic, curentul continuu este un curent a carui intensitate este intotdeauna constanta. Efectele sale directe asupra organismului sunt termice si analgetice la polul pozitiv si de hiperexcitabilitate la polul negativ. Astazi, curentul galvanic este folosit mai ales pentru ionizari medicamentoase (ionoforeza), reusindu-se introducerea unor substante farmacologic active in zona pe care dorim sa o tratam. Sub influenta curentului electric, ionii pozitivi din zona unde sunt plasati electrozii vor fi atrasi spre electrodul negativ (catod), pe cand cei negativi vor fi atrasi spre electrodul pozitiv (anod). Daca la unul dintre electrozi plasam o compresa imbibata cu o solutie ai caror ioni activiau aceeasi sarcina ca electrodul, ionii activi ai substantei vor patrunde prin piele sub actiunea sarcinilor din tesut atrase de catre electrod. Pot fi folosite substante analgetice – antiinflamatoare, fibrolitice, vasodilatatoare, miorelaxante, antiedematoase etc. –, in functie de efectul pe care il urmarim. Efectele neplacute ale ionizarii (arsurile) pot fi prevenite folosind electrozi de aceeasi marime, fara contact direct cu pielea, si prin umidifierea uniforma a mansoanelor pentru electrozi. Baile galvanice bi- sau cvadri- celulare sunt o alta aplicatie interesanta a curentului continuu. Acestea presupun posibilitatea imersiei membrelor superioare si/sau inferioare in cuve pline cu apa, conectate la un generator de curent continuu. In felul acesta, intregul organism poate beneficia de pe urma acestui tip de curent.

Curentii variabili
Distingem mai multe tipuri de astfel de curenti, in functie de frecventa lor:
_ curenti de joasa frecventa (< 1.000 Hz). In functie de forma curentului, pot avea proprietati excitomotorii (curenti rectangulari, exponentiali, faradici) si analgetice (diadinamici, TENS) importante.
_ curenti de frecventa medie (1.000-10.000 Hz). Pot avea efecte excitomotorii (mai slabe decat cele ale curentilor de joasa frecventa) si analgetice (curenti interferentiali).
_ curenti de inalta frecventa (> 100.000 Hz). Cunoscuti sub numele de unde scurte pulsate sau continue si microunde, exercita efecte termice la suprafata sau in profunzime.

Aplicatii terapeutice. Curentii variabili prezinta, in functie de caracteristicile lor si de modul de aplicare, efecte analgetice sau excitomotorii.




Masaj

masajPrin masaj se inţelege un grup de exerciţii mecanice de tip manual sau tehnic prin care, luându-se contact cu tegumentul, se efectuează diferite manevre, în scop igienic, profilactic sau terapeutic şi recuperator. Aceste manevre stimulează pielea, determinând reacţie vasculară, biochimică, de stimulare senzitivă şi induce reacţii de tip reflex în vecinătatea zonei de masaj sau la distanta.

TIPURI DE MASAJ MANUAL EFECTUAT DE CĂTRE MASEUR:
a) masajul clasic
– tehnici clasice – principale: netezirea, fricţiunea, frământat, tapotament, vibraţia;
– complementare: cernutul, rularea, presiunea şi tensiunile, tracţiuni, scuturări, elongaţiile, pensări, ciupiri
b) masajul reflex
– masajul ţesutului conjunctiv
– masajul reflex segmentar

INDICAŢIILE MASAJULUI

–          Afecţiuni ale aparatului locomotor – reumatismale, neurologice, posttraumatice, psihogene – afecţiuni articulare, miozite, miofasciite, miogeloze, celulite, nevrite şi polinevrite, retracţii musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii şi atrofii musculare de diferite cauze.

–          Afecţiuni ale aparatului cardiovascular – staze venoase şi limfatice, cu edeme circulatorii periferice.

–          Afecţiuni ginecologice – inflamaţii cronice, ptoze uterine, aderenţe etc.

–          Afecţiuni psihogene – forme de nevroză astenică, spasmofilii, distonii neurovegetative.

–          Afecţiuni dismetabolice – obezitate, diabet, gută.

–          Pediatrie – anemii, rahitism, sindroame hipoanabolice.

–          Geriatrie – tratament de întreţinere şi stimulare a musculaturii scheletice şi a metabolismului diminuat, după explorări paraclinice.

–          Optimizarea formei sportive.

–          Sedentarism.

–          Profilaxie secundară.

–          Îmbunătăţirea consistenţei, elasticităţii şi mobilităţii pielii

–          Creşterea supleţii şi ameliorarea circulaţiei sângelui la nivelul ţesutului subcutanat şi conjunctiv

–          Stimularea resorbţiei produşilor din jurul leziunilor cu refacerea mai rapidă a ţesuturilor respective şi grăbirea cicatrizărilor

–          Îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, cu creşterea cantităţii de oxigen la nivelul ţesuturilor şi cu eliminarea mai rapidă a deşeurilor toxice provenite din activitatea muşchilor

–          Activarea circulaţiei limfei din căile limfatice cu o resorbţie mai rapidă a lichidelor interstiţiale şi a edemelor

CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI
Contraindicaţii definitive:

–          afecţiuni maligne sau cu potenţial de malignizare prin masaj;

–          afecţiuni cutanate (bolile de piele) : parazitare, infecţioase, inflamatorii, eczematoase, eruptive de diverse cauze, plăgi posttraumatice, fragilitate capilară;

–          afecţiuni acute febrile;

–          afecţiuni inflamatorii osoase şi osteoarticulare;

–          tuberculoză cu diferite localizări;

–          tromboflebite şi flebotromboze;

–          afecţiuni cardiocirculatorii acute : angină pectorală, infarct miocardic, tulburări de ritm, insuficienţă cardiacă, embolii cu diferite localizări, hipertensiune arterială netratată;

–          afecţiuni pulmomare acute;

–          afecţiuni acute ale tubului digestiv;

–          manifestări hemoragipare;

–          stări de oboseală;

–          bolile psihice majore (în special psihoze).

Zone anatomice în care se interzice masajul:

–          spaţiul popliteu (situat pe faţa posterioară a articulaţiei genunchiului)

–          triunghiul lui Scarpa (situat la rădăcina membrului inferior, faţa anterioară)

–          axilă (subsuoară)

–          articulaţia cotului (faţa anterioară)

–          partea anterioară a gâtului

–          zona mamară

–          partea interioară a coapselor; zona cu varice

Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat, parintele medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa: vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale de recuperare ale organismului.

 

Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind propriile procese ale organismului.

Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in intregime. Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru ca intregul corp sa fie sanatos, toate celulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale ale corpului depind de o alimentare din abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide aduc nutrienti si oxigen si indeparteaza deseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importanta bunei circulatii pentru sanatate si efectul benefic al masajului pentru intreg corpul.

De asemenea, s-a constatat ca masajul:

– determina modificari in structura singelui. Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la suta mai mult.

– poate ajuta detensionarea muschilor contractati si ii poate stimula pe cei slabiti, flasci. Acest echilibru muscular poate ajuta postura si promova eficienta in miscari. Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insa poate grabi recuperarea dupa oboseala ce survine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sa se realizeze mai multe exercitii si antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si imbunatateste conditia fizica. De asemenea, masajul intinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinerea elasticitatii lor.

– mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca masajul mareste producerea sucurilor gastrice, salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de nitrogen, fosfor anorganic si clorura de sodium (sare), ceea ce mareste rata metabolica (utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).

– echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l, in functie de ce efect are nevoie individul in acel moment.

–  imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod direct asupra functiei glandelor sebacee (uleioase) si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata, curata si racoroasa. O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si supla.

– influenteaza organele interne. Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce alimenteaza organele interne, vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o alimentare marita cu singe.

Beneficiile terapiei prin masaj

Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila o mai buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si starii de bine a corpului.

Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele secundare ale actiunii muschilor, efecte ce irita muschii si terminatiile nervoase. Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt timp dupa inceperea unui program de exercitii.

De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de ranire a tesuturilor moi, precum intinderile si sucirile. Acest lucru este posibil intrucit cresterea si repararea tesutului sint accelerate printr-o circulatie eficienta in zonele afectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de vindecare.

Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si imbunatatirea refacerii si reducerea disconfortului.




Programe de recuperare

programe-recuperare-medlivProgramele de recuperare medicala pot fi aplicate pentru o gama larga de afectiuni precum: 

•    afectiuni ale aparatului locomotor
•    afectiuni neurologice
•    afectiuni cardiovasculare
•    afectiuni reumatismale
•    Pentru copii si adolescenti
•    Pentru sportivi
•    Osteoporoza

Pentru afectiuni ortopedice

De la o scolioza sau luxatie pana la status post fracturi sau status post plastie de ligamente, programele clinicii sunt adaptate pentru fiecare situatie, pe etape, pentru o recuperare medicala cat mai rapida si mai eficienta.
Kinetoterapia reprezinta cea mai importanta componenta in tratamentul de recuperare medicala pentru acest tip de afectiuni. De asemeni fizioterapia si hidroterapia  ajuta recuperarea medicala.
Experienta si rezultatele in recuperarea medicala ortopedica ne situeaza pe primul loc intre clinicile private din Bucuresti.

Pentru afectiuni neurologice/neurochirurgicale

Programele de recuperare neurologica ajuta pacientii cu deficiente generate de un accident vascular cerebral recent, diverse boli neuromusculare, dupa interventii chirurgicale de hernie de disc, poliradiculonevrite, discopatie lombara sau discopatie cervicala.
Tratamentele de fizioterapie precum electrostimularea musculara, biostimulare laser, alaturi de kinetoterapie prin tehnici pentru refacere a cooordonarii a controlului si  a echilibrului si reeducarea sensibilitatii sunt foarte eficiente in recuperarea acestor afectiuni.

Pentru afectiuni cardiologice

Programul de reabilitarea cardiaca este un tratament complex, adresat  persoanelor care fac recuperare dupa interventii chirurgicale pe cord, infarct miocardic, angioplastii/stent sau angina. In acest gen de afectiuni recuperarea medicala se face treptat cu o continua monitorizare a parametrilor cardiaci si consta in kinetoterapie specifica, gimnastica medicala si antrenare la efort (bicicleta ergonomica, covor rulant).

Pentru copii si adolescenti

Recuperarea medicala pediatrica consta in programe de gimnastica medicala, hidroterapie si masaj terapeutic pentru cele mai frecvente malformatii ale aparatului locomotor (scolioza, cifoza, picior varus equin, luxatii congenitale).
Tratamentele de kinetoterapie se bazeaza pe corectarea posturii si a aliniamentului corpului, reeducare respiratorie, cresterea mobilitatii articulare si a fortei musculare.

Pentru afectiuni reumatismale

Programele de recuperare medicala pentru persoanele in varsta constau in tratamentul simptomatic al afectiunilor cronice reumatismale (gonartroza, coxartroza, spondiloza). Acestea se instaleaza odata cu inaintarea in varsta la nivelul articulatiior cel mai des folosite.
Tratamentele constau in proceduri de fizioterapie ( laser, ultrasunet, unde scurte, curenti terapeutici), dar si kinetoterapie simasaj.

Pentru sportivi

Fie ca este vorba de sport de performanta sau de o partida de tenis sau fotbal cu prietenii, gimnastica aerobica, mersul la „sala”, chiar si simpla alergare acestea pot duce la accidentari.
Aparitia de dureri articulare, inflamatie sau disconfort in timpul sau dupa activitatea sportiva pot fi cauze ale unor entorse, luxatii, tendinite, intinderi sau rupturi musculare. O evaluare si un tratament de fizioterapie, kinetoterapie si masaj pot preveni o eventuala agravare a afectiunii.

Osteoporoza

Persoanele diagnosticate cu osteoporoza pe langa medicatia recomandata de medical specialist, pot sa-si asigure un aport adecvat de calciu si vitamina D, pot sa-si creasca nivelul de activitate fizica pentru a opri evolutia bolii si a evita fracturile.Activitatile fizice care pot preveni osteoporoza trebuie adaptate posibilitatilor fiecarui individ in parte si efectuate sistematic.Activitatea fizica, efectuata in mod adecvat, este benefica atat pentru persoanele tinere cat si pentru varstnici, mentinerea tonusului muscular reduce riscul de cadere.




Kinetoterapie

kinetoterapieKinetoterapie (sau Kinetologie medicala) este stiinta care studiaza mecanismele articulare si neuromusculare care asigura omului activitatile motrice normale.

Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare efectuata prin programe speciale de recuperare medicala care urmaresc refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional in diverse afectiuni.

Programele de kinetoterapie sunt special concepute tinand cont de constitutia pacientului, varsta, afectiunea pe care o are, tipul de activitate pe care il desfasoara, stadiul de evolutie a bolii, existenta altor afectiuni.

In cadrul programelor de kinetoterapie – gimnastica medicala de recuperare – fiecare pacient beneficiaza individual de supraveghere de specialitate din partea unui kinetoterapeut.

Kinetoterapia urmareste:

• corectarea posturii si a aliniamentului corpului – prin tehnici speciale de kinetoterapie cum ar fi posturari si exercitii de tonifiere a musculaturii cu rol in ortostatism
• cresterea fortei musculare – prin exercitii de tonifiere cu rezistenta mare
• cresterea rezistentei musculare – prin exercitii de tonifiere cu o evolutie gradata
• cresterea mobilitatii articulare – prin mobilizari pasive, pasivo-active si active cu rezistenta, precum si prin exercitii de asuplizare a musculaturii articulatiei in cauza
• coordonarea, controlul si echilibrul – prin exercitii specifice de kinetoterapie pentru afectiuni neurologice
• antrenarea la efort – prin exercitii de efort aerob fara o incarcare considerabila si cu un numar mai mare de repetari
• reeducarea respiratorie – sunt exercitii de kinetoterapie pentru antrenarea musculaturii intercostale si abdominale
• reeducarea sensibilitatii – sunt tehnici de kinetoterapie ce constau in stimularea terminatiilor nervoase senzitive de la nivelul zonei afectate.
• relaxarea – una dintre cele mai eficiente metode de relaxare folosite in kinetoterapie fiind stretching-ul. Prin aceasta tehnica se obtine intinderea muschilor pe toata lungimea lor, avand ca rezultat relaxarea, crestera elasticitatii, flexibilitatii si amplitudinii in miscare.